luni, 25 iunie 2012

I'm good enough !





Mereu pretind că sunt bine și că nu-mi pasă; pretind că nimic nu mă afectează, dar nu este așa. TOATE mă afectează, fiecare într-o anumită măsură și, în ultimul timp, am încheiat mult prea multe zile spunând ”nu e corect”. Și, la dracu, nu e corect !
Privesc acum în trecut și văd toate persoanele astea speciale pentru mine, stând chiar lângă mine ... Și apoi privesc în viitor: văd în continuare persoanele astea, dar ele nu mai sunt aici pentru mine ... S-au schimbat, au alt anturaj, iar eu nu mai însem nimic pentru ele. Poate că nu ar trebui să mă afecteze, dar o face. Și aici e vorba despre două persoane, doar două ! Am crescut alături de ele și credeam și speram c-o să fie mereu aici, dar mă uit acum ... Și mă întreb cine naiba sunt persoanele astea, pentru că eu nu le mai pot recunoaște ! Ele se înțeleg bine cu prietena mea cea mai bună, iar eu mă simt puțin ... ciudat. Obișnuiau să-mi alcătuiască mie universul și acum, gata, n-o mai fac. 
M-am tot intrebat ”Nu sunt suficient de bună?” și, multă vreme, chiar mă împăcasem cu ideea asta - că nu sunt suficient de bună: pentru mine, pentru acele persoane, pentru oricine, dar știți ce ?


Nu sunt perfectă, dar sunt îndeajuns de bună ! Iar dacă pentru voi asta nu e suficient, atunci îmi pare rău pentru voi. Am dat tot ce-a fost mai bun, n-a fost destul probabil, asta e. Sunt rănită, nervoasă, supărată, dezamăgită și demoralizată, dar știți ce ? Lumea nu se oprește cu voi ! Am să zâmbesc și am să trec peste, nu e un capăt de țară.

26 de comentarii:

  1. Foarte corect! Daca nu au stiut sa te aprecieze nu te merita oricum. Orice om are si parti bune, si parti rele. Prietenia presupune sa accepti defectele si sa te bucuri de calitati, nu sa cauti alte persoane din anturajul prietenilor :)

    RăspundețiȘtergere
  2. da,nu stiu cum e pentru tine,dar amintirile legate de "prieteni" ma bulverseaza,pentru simplu fapt ca sunt atat de frumoase,insa acum,ar fi gresit sa imi construiesc viitorul pe baza unor amintiri,ar fi gresit sa ma limitez doar la acele persoane,care nu m.au inclus si pe mine in limita lor,macar putin...ar fi gresit,insa e greu sa faci intotdeauna ce este corect,si totusi atat timp cat zambim,din orice motiv stupid,inseamna ca traim,si daca traim inseamna ca iubim,si daca iubim inseamna ca universul nostru e inca nedefinit,si e frumos si asa.sper sa treci peste:)P.S:scuza.mi obraznicia de a comenta trairile unui om pe care nu il cunosc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu te scuza, chiar îmi face plăcere să citesc și alte păreri, sincer :). Ar dreptate, e atât de greșit să ne construim viitorul pe baza unor amintiri, dar, dacă mă gândesc mai bine, am nevoie de amintiri, știi ? Pentru că ele sunt ca o bază, de la ele pornesc, ele rămân când totul se dărâmă ... :)

      Ștergere
  3. Mda.. Obisnuiam sa cred in asemenea prietenii. Prietenii provenite din copilarie.. persoane care imi alcatuiau universul timp de 7 ore, in fata blocului.
    MA uit atunci, si ma uit acum. Simplul fapt ca suntem in aceeasi scoala ne face sa mai vorbim din cand in cand... '
    Acum totul este diferit.Adevarul e ca , nu mai avem subiecte comune. nu vom mai avea niciodata...
    Acum ma mai saluta decat cand sunt cu asa zisa " cea mai buna prietena" a mea langa mine...
    Am incercat.. dar pur si simplu nu se mai poate..
    ar trebui sa trecem amandoua peste.. cat despre imperfectiune.
    TINE MINTE: IMPERFECTIUNEA ESTE PERFECTA, chiar si pentru mine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, chiar nu mai găsim deloc subiecte comune. Eventual stăm împreună câteva ore și ne zâmbim unul altuia or smth, dar nu mai vorbim ca mai demult ...

      Ștergere
    2. Mda.. sunt personaje trecatoare..

      Ștergere
    3. Episodice ... Probabil că sunt puține personaje principale în cartea vieții :)

      Ștergere
    4. Mda. as vorbii toata ziua cu tine..

      Ștergere
  4. Off, clar ca nu te merita:-j! Imi pare rau ca si tu trebuie sa fii printre aceste persoane, care nu au avut niciodata parte de ceea ce isi doresc...
    Ma regasesci si o sa-ti urmaresc cu placere blogul!:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Multumesc frumos, si eu pe al tau >;d<

    RăspundețiȘtergere
  6. :( la fel si la mine! nu mai sunt subiecte. si oricat as incerca sa vorbesc cu persoana respectiva, conversatia tot se incheie rapid. cat despre prieteniile ce durau de atat de mult timp si acum se racesc... chiar stiu cum e, X-ulet. chiar stiu -.- oricat as incerca sa le construiesc la loc, nimeni nu ajuta. sunt dezamagita de prietenii mei. si stiu, ca la randul meu, si eu i-am dezamagit fara sa vreau :| insa...nu cred ca sunt ca ei. pur si simplu nu cred. mereu a incercat sa le fiu pe plac. insa nu mereu mi-a iesit. concluzia? s-a dovedit ca suntem diferiti. ca drumurile noastre s-au despartit fara sa ne dam seama...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, și asta e foarte trist ... plus că mai e un lucru pe care l-am învățat ! dacă se depune efort dintr-o singură parte, e în zadar, e ca un pod cu un singur picior ... se va dărâma mai devreme sau mai târziu ...

      Ștergere