joi, 13 septembrie 2012

Amar.



Pe cine incerc sa pacalesc ? Cu spartul cestii and stuff ? Inca-mi e dor de tine, ca naiba de tare. De cate ori recitesc o conversatie dintre noi doi, ma buseste plansul. Ca acum. Am recitit toata arhiva, de prin 2011 sau asa ceva; e gresit si acum ma inec in lacrimi, fara un motiv prea bun. E trecutul, e "a fost odata", nu aveai dreptul atunci sa-mi promiti ca va fii "pana la adanci batraneti" si, totusi, ai facut-o ... Si te-am crezut.

Vreau doar sa te mai imbratisez odata si-apoi, promit, nu voi mai avea nicio dorinta ! Vreau sa ma strangi in brate asa cum obisnuiai s-o faci si sa fii iar aici, sa fii la fel ... Atat.

9 comentarii:

  1. Si apoi iti vei dori inca o imbratisare, inca o clipa, inca o privire...

    RăspundețiȘtergere
  2. hai,curaj...fi puternica, se poate sa treci mai departe!nu trebuie sa ramai ancorata intr-un trecut care nu pare a-ti oferi un viitor promitator!

    RăspundețiȘtergere
  3. E un fel de dulce tortura,nu?Am trecut prin asa ceva,si da,e greu...

    RăspundețiȘtergere
  4. Amintirile dor cel mai tare..din pacate, de cele mai multe ori nu putem imbunatati in prezent ceea ce a fost gresit in trecut... Capu' sus! Maine va fi mai bine! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. M-a bufnit plansul..si parca cuvintele tale m-au secat mai tare..e usor trist ca ma regasesc in tot ce este aici..pare ca si cum ai vorbi despre mine..

    Obisnuiam si eu sa citesc conversatii vechi,insa ..ma amageam mai rau si cred ca si tu iti faci rau singura.

    RăspundețiȘtergere